DECEBAL BĂDILĂ – chitară bass – s-a format ca muzician sub influența fratelui său mai mare, regretatul contrabass-ist virtuoz şi profesor de renume internaţional Ovidiu Bădilă. Din 1984 a adoptat chitara bass; s-a perfecţionat în scurt timp, definindu-şi o manieră proprie de interpretare. În 1986, topurile de jazz îl desemnau deja drept cel mai bun instrumentist la contrabass acustic şi bass electric din România, motiv pentru care i s-au propus numeroase colaborări cu artişti de jazz şi de muzică pop.

Din 1990, s-a stabilit în Germania, ca student la Colegiul de Muzică din Köln, pe care l-a absolvit cu titlul „Master Degree with honour”. L-a cunoscut pe virtuozul pianist Eugen Ciceu – Cicero în Germania, iar în 1994 a colaborat pentru prima oară cu el, în cadrul unui concert susţinut de pianist la Bucureşti, începutul unei frumoase colaborări între cei doi muzicieni, până la trecerea în nefiinţă a lui Eugen Cicero, în 1997. Cariera lui Decebal Bădilă, atât ca muzician de studio cât şi ca performer live, a însumat un mare număr de participări la înregistrări, concerte, emisiuni TV şi festivaluri de jazz, la majoritatea celor din România, dar şi în Europa, Asia, America Latină. Discografia proprie cuprinde pînă în prezent două interesante albume de autor: „Nothing But Bass” (1995) şi „Archibald’s Dance” (2001), CD de bass solo. La acestea s-a adăugat mai apoi album Joy Of Live înregistrat împreună cu Petrică Andrei şi Vlad Popescu, iar în anul 2017 apare CD-ul Second Meeting alături de cei doi instrumentiști cu care va evolua și în acest recital. Din 1997, Decebal Bădilă este membru al Big band-ului „SWR” din Stuttgart.

PETRICĂ ANDREI a absolvit Universitatea Naţională de Muzică din București, secţia „Compoziţie Jazz şi Muzică Uşoară”, sub îndrumarea profesorului Anton Şuteu, cariera sa în jazz fiind puternic influențată de Marius Popp. A debut la 18 ani în trio cu bass-istul Cătălin Rotaru şi bateristul Dan Teodorescu, la Festivalul de Jazz „Sibiu ’93”, unde a obținut primul său premiu. În luna noiembrie a aceluiaşi an, lui Petrică Andrei i s-a atribuit Premiul al III-lea la Concursul pentru pianişti de jazz de la Vilnius, Lituania.

În 1998, a fost finalist al celei mai dificile competiţii pianistice europene din domeniul jazz-ului: Concursul „Martial Solal” de la Paris. În anul 2000, ca „vedetă” a ansamblului „Junior Cromatic Big band” dirijat de Marin Petrache Pechea, pianistul Petrică Andrei a luat parte la un turneu în Elveţia şi a apărut – inclusiv cu trio-ul propriu, pe lângă prezenţa în amintitul big band – la Expoziţia Mondială de la Hanovra, mult apreciatele recitaluri fiind preluate şi difuzate de Televiziunile germane ZDF şi N3. Petrică Andrei, improvizator plin de inventivitate, a fost aplaudat ca protagonist în sute de recitaluri susţinute pe scene autohtone, ca şi peste hotare la Viena, Hanovra, Berlin, Lisabona, Barcelona, Bruxelles, Paris etc.

Experienţa interpretativă a bateristului VLAD POPESCU s-a conturat încă din 1992, când a început colaborarea cu Big Band-ul Radio, neîntreruptă până astăzi. A devenit în 1996 percuţionist secund al Filarmonicii „George Enescu”.

Primele concerte peste hotare la care a luat parte ca baterist şi percuţionist au avut loc în 1997, în Italia, Spania şi Germania. A evoluat în majoritatea ediţiilor de pînă acum (2000 – 2016) ale Festivalului Internţional de Jazz de la Bucureşti, fie alături de notabili muzicieni români şi străini (în 2002 cu pianistul italian Guido Manusardi, în 2004 împreună cu Decebal Bădilă, această colaborare fiind reeditată şi în 2005, cînd din grup a făcut parte şi virtuozul chitarist brazilian Marcinho Eiras, în 2016 împreună cu Decebal Badilă și Petrică Andrei), dar şi ca lider de proiect, la ediţia din 2004. A fost solicitat în mai multe rînduri, pentru contribuţii live, de profesorul şi dirijorul american Tom Smith.

Din anul 2011 inițiază proiectul Stagiunea de Jazz, în parteneriat cu Radio Romania Cultural și Teatrul ACT, stagiune ce se derulează în continuare, cu o frecvență de un concert pe lună.